Meniu de navigare

Articulatia temporo mandibulara anatomie

Suprafete articulare: a La nivelul mandibulei Condilul mandibulei -este o proeminenta osoasa elipsoida,convexa transversal si anteroposterior ce apartine marginii superioare a ramurii mandibulei, -are axul lung de 20 mm -are axul antero-posterior de 9 mm -prezinta 2 versanti: anterior si posterior, separati printr-o creasta transversala Versantul anterior tratament eficient pentru durerile articulare creasta transversala sunt acoperite de fibrocartilagiu si sunt articulare.

  • Anatomia Articulatiei Temporo-Mandibularea - Ispas Sorina
  • Ivanciu Crina 14 iul.
  • Aparatul dento-maxilar - Wikipedia
  • Articulatia temporo-mandibulara
  • Cum să tratezi dacă oasele și articulațiile doare
  • Autor: Popa Sorin Articulația temporo-mandibulară este articulația sinovială dintre mandibulă și osul temporal.
  • Prima pagină » stomatologie » Articulatia temporo mandibulara Articulatia temporo mandibulara Articulatia temporo mandibulara.
  • Numele gelului comun

Versantul posterior nu este articular. Condilul -este situat anterior cavitatii glenoide si este reprezentat de radacina transversa a procesului zigomaticaceasta fiind acoperita de fibrocartilagiu.

antiinflamatoare articulare

Cavitatea glenoida -care are axul mare orientat transversal si care este impartita de scizura lui Glasser intr-un segment anterior ce apartine solzului temporalului care este acoperit de periost foarte aderent la os si care este articular si segment posterior care apartine osului timpanal si care este nearticular.

Observatie : Pentru realizarea congruentei suprafetelor articulare exista un menisc interarticular, gros la periferie, subtire in portiunea centrala unde poate fi si perforat si care imparte articulatia in 2 segmente: menisco-mandibular, menisco-temporal. Meniscula interarticular are forma de lentila biconcava prezentand o fata inferioara concava pentru condilul mandibulei si o fata superioara concava anterior pentru tubercului articular si convexa posterior pentru cavitatea glenoida.

Prin extremitatile sale acest menisc se fixeaza pe condilul mandibulei fiind atasat astfel Mijloace de unire : 1.

cum să identifice durerea de șold

Capsula este formata din fibre conjunctive dispuse longitudinal,fibrele scurte se termina pe menisc,fibrele lungi se intind de la temporal la condilul mandibulei. Pe fata anterioara a capsulei se insera fibre din m. Este cel mai puternic ligament,limiteaza miscarile inapoi ale condilului. Este un ligament subtire. Acest ligament impreuna cu marginea posterioara a ramurii mandibulei delimiteaza butoniera retrocondiliana a lui Juvara prin care trec artera maxilara,vena maxilara,nervul auriculotemporal,ram din nv mandibular.

Anatomia Articulatiei Temporo-Mandibularea - Ispas Sorina

Juvara descrie si un ligament timpano-mandibular. Acest ligament limiteaza miscarile de coborare.

dureri de șold și articulații pelvine

Articulatia temporo mandibulara anatomie de fapt o intersectie aponevrotica pe el inserandu-se:anterior muschiul buccinator si posterior muschiul constrictor superior al faringelui Vascularizatia : Ramuri ale carotidei externe: -maxilara interna -temporala superficiala -auriculara posterioara -faciala -faringiana ascendenta 2. Muschii ridicatori ai mandibulei : 2. Muschii coboratori ai mandibulei articulatia temporo mandibulara anatomie 3. Muschii propulsori ai mandibulei : 4.

Muschii retropulsori ai mandibulei : 5. Articulatia temporo mandibulara anatomie de diductie ai mandibulei : Anatomia clinica a articulatiei temporo-mandibulare 1. Afectiunile congenitale si de dezvoltare 2. Leziunile traumatice 3. Luxatiile temporo-mandibulare 1. Leziunile congenitale si de dezvoltare Aplazia condilului mandibular este o afectiune extrem de rara, asociata de obicei cu anomalii de dezvoltare ale ramurei ascendente mandibulare, intalnita in cadrul sindromului Trecher-Collins-Franceschetti cand se asociaza cu macrostomia si malformatii ale pavilionului urechii interesarea primului arc branhiaL.

Cel mai frecvent, articulatia temporo mandibulara anatomie este unilaterala cand este prezenta asimetria faciala evidenta. In localizarile bilaterale, aplazia condiliana, asociata cu hipoplazia ramurilor ascendente, dau profilul de pasare, caracteristic prin lipsa de dezvoltare a etajului inferior al fetei.

Încărcat de

Tratamentul se face prin corecturi plastice. Hipoplazia condilului mandibular poate fi congenitala sau dobandita mai ales in urma traumatismelor obstetricale sau in traumatismele apofizei condiliene produse in copilarie ex. Au mai fost incriminate infectiile otice si iradierile. Gradul de hipoplazie este in functie de varsta la care a actionat elementul cauzal.

durere în articulațiile degetelor de la picioare

Hipoplaziile unilaterale dau un grad marcat de asimetrie a fetei datorat diferentei de dezvoltare a celor doua ramuri verticale. Ca tratament se practica interventii de corectare plastica.

  • Articulația temporo-mandibulară | Anatomie si fiziologie
  • Усаживаясь за еду, Макс и Эпонина сняли свои рюкзаки и прочее снаряжение, оставив там и камеру.
  • Articulatia temporo mandibulara - dr. aristide - dentist bun in Bucuresti
  • Dureri de șold drept noaptea
  • Даже Никки еще не забыла человекоподобных биотов, оставшихся в Новом Эдеме, поэтому в первую очередь детей интересовали Альберт Эйнштейн, Авраам Линкольн и Бенита Гарсиа, а не исторические и мифические персонажи, с которыми дети только знакомились.
  • Мою аптечку.
  • Dureri la nivelul articulațiilor umărului și cotului

Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului este intalnita mai frecvent, fiind descrisa ca "o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta" Waldrom, GottlieB. Este insotita de o crestere in exces unilaterala articulatia temporo mandibulara anatomie in totalitate a mandibulei, cu tulburari articulatia temporo mandibulara anatomie ocluzie.

Radiografic, condilul sau condilii mandibulari sunt mariti de volum fara a fi deformati. Se trateaza ca o anomalie a mandibulei. Leziune congenitala si de dezvoltare a articulatiei temporo-mandibulare 2. Leziunile traumatice Contuziile articulatiei temporomandibulare Etiologie. Se produc fie prin traumatism indirect aplicat pe mandibula menton, ram orizontal, unghIfie prin traumatism direct la nivelul articulatiei temporomandibulare.

Anatomie patologica. Leziunile sunt localizate la capsula, sinovie sau menisc, elementele osoase fiind integre. Se produce de obicei un hematom intra- si periarticular insotit de edem. Tabloul clinic se caracterizeaza prin: dureri articulare spontane sau provocate de deschiderea gurii; trismus moderat; devierea mentonului de partea bolnava in articulatia temporo mandibulara anatomie miscarii de deschidere a gurii; edem si uneori echimoze periarticulare.

Palparea articulatiei este extrem de dureroasa. Este destul de dificil de facut numai pe semnele clinice, pretanduse la confuzii cu fracturile condiliene, cu anumite forme de luxatii sau cu sindroamele algodisfunctionale. Examenul radiografic inlatura suspiciunea de fractura sau luxatie, spatiul articular apare marit. Deoarece miscarile de deschidere ale gurii sunt dureroase, se recomanda repaus articular pentru zile dupa care miscarile se vor relua 3.

Luxatiile temporomandibulare Pierderea raporturilor normale intre suprafetele articulare cu iesirea condilului din cavitatea glenoida, se poate face in mai multe sensuri in functie de directia deplasarii condilului mandibular.

Se descriu trei forme anatomoclinice de luxatii: anterioare, posterioare, laterale.

Articulatia temporo-mandibulara

Luxatiile anterioare Luxatia anterioara este cea mai frecventa: poate fi unilaterala sau, mai des bilaterala. Laxitarea musculoligamentara se intalneste relativ frecvent la femei mai ales in ultimele luni de sarcina. De asemenea, o prima luxatie poate recidiva datorita alungirii fibrelor capsulei si ligamentelor periarticulare.

unguent pentru articulațiile genunchiului  care este mai bine

Cauzele obisnuite ale luxatiei anterioare temporomandibulare sunt acelea care provoaca o deschidere exagerata a gurii cascatul, rasul, vomismentele, lovituri sau mai rar, caderi pe mandibula, gura fiind deschisa. Uneori luxatia poate fi produsa de anumite manevre medicale apasarea puternica pe mandibula in timpul extractiei dentare, deschiderea exagerata a gurii in scopul efectuarii unei laringoscopii, intubatii traheale.

Exceptional, luxatia poate fi produsa prin traumatisme directe aplicate dinapoi inainte sau lateral pe ramul ascendent mandibular. Luxatia anterioara se caracterizeaza prin imposibilitatea inchiderii gurii dupa Luxatia anterioara se caracterizeaza prin imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia.

In mod normal, in miscarea de deschidere a gurii, condilul mandibular aluneca impreuna cu meniscul, pe panta posterioara a tuberculului temporal, aici fiind oprit de proeminenta maxima a acestuia in special de ligamentele si capsula periarticulara. In aceasta forma de luxatie, excursia anterioara exagerata a condilului mandibular, insotit de menisc, micsoreaza panta, permitand astfel condilului osteochondroza articulației gâtului și umărului sa depaseasca condilul temporal si sa treaca pe versantul anterior nearticular al acestuia, inaintea radacinii transverse a zigomei.

Meniscul este tractionat inapoi in cavitatea glenoida sau uneori articulatia temporo mandibulara anatomie plicatura marind astfel obstacolul care se opune revenirii condilului mandibular in cavitatea glenoida. Ligamentele si capsula periarticulara intra in tensiune; in acelasi timp intervine contractia reflexa a muschilor ridicatori ai mandibulei care trag in sus unghiul mandibular intr-un ax anormal si exagereaza fixarea apofizei condiliene inaintea radacinii transverse a zigomei.

In cazurile in care exista o apofiza coronoida voluminoasa, aceasta se poate propti in marginea postero-inferioara a malarului, constituind un obstacol suplimentar care impiedica revenirea condilului luxat. Luxatia bilaterala articulatia temporo mandibulara anatomie mai frecventa. La examenul clinic, frapeaza in primul rand gura larg deschisa si incontinenta de saliva.

Datorita coborarii exagerate a mandibulei, distanta dintre incisivii superiori si inferiori este de cm, molarii putand fi insa in contact. Mentonul este coborat si impins inainte, ramanand median. Obrajii sunt turtiti, alungiti. Muschii maseteri si temporali sunt in tensiune.

Articulatia temporo mandibulara

Inaintea condilului auditiv extern este Luxatia unilaterala este intalnita mai rar, iar tulburarile sunt mai putin acceptate fata de luxatiile bilaterale. Deplasarea condilului mandibular facandu-se de o singura parte, rezulta o asimetrie faciala datorata devierii mentonului de partea sanatoasa, turtirii obrazului cu depresiune pretragiana si proeminenta subzigomatica de partea bolnava, relaxarii partilor moi de partea sanatoasa.

Linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa, gura este mai putin deschisa decat in luxatiile bilaterale, iar mandibula este aproape imobila. In general, dupa reducerea corecta a luxatiei, fracturile mandibulare se restabilesc integral.

Luxatiile pot recidiva in cazurile de laxitate ligamentara marcata sau in cazurile in care, in timpul unei prime luxatii, s-a produs si ruptura articulatia temporo mandibulara anatomie si ligamentelor.

In luxatiile vechi, nereduse, mandibula se poate mobiliza partial prin diminuarea tensiunii muschilor si ligamentelor periarticulare, alteori insa in aceleasi circumstante se realizeaza articulatia temporo mandibulara anatomie neoarticulatie concomitent cu organizarea fibroconjunctiva a tesuturilor periarticulare sau deformatii ale meniscului, fibrozarea acestuia si chiar umplerea cavitatii articulare cu tesut conjunctiv, luxatiile devenind ireductibile prin manoperele obisnuite, necesitand folosirea de metode chirurgicale sangerande.

Tratamentul este de obicei ortopedic si numai in cazurile exceptionale, de luxatii nereductibile, se folosesc metode chirurgicale. Tratamentul ortopedic consta in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei. Cu cat se intervine mai precoce, cu atat manoperele de reducere sunt mai usoare.

In principiu reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este repus in cavitatea glenoida. De obicei in luxatiile recente, nu este nevoie Tehnica Nelaton: bolnavul este asezat pe un scaun cu capul bine sprijinit iar operatorul introduce ambele police infasurate in comprese protectoare, aplicate de o parte si de alta pe fetele ocluzale ale molarilor inferiori, iar cu celelalte degete prinde bine marginea bazilara catre unghiul mandibular.

Programări: +40722463368

La edentati, policele va fi fixat pe creasta alveolara inaintea marginii anterioare a ramului ascendent mandibular. Astfel fixata, i se imprima mandibulei urmatoarea succesiune de miscari. Timpul I. Se apasa cu putere pe suprafetele ocluzale ale molarilor impingandu-se mandibula in jos pana cand condilul mandibular ajunge sub proeminenta condilului temporal. Uneori este necesar ca miscarea de coborare sa se faca treptat si progresiv pentru a invinge rezistenta pe care o opun elementele anatomice periarticulare.

Timpul II. O data condilul mandibular coborat pana sub planul varfului condililor temporali, se impinge mandibula inapoi asociindu-se si o usoara toratie cu ridicarea catre maxilar a mentonului. In momentul in care condilul mandibular depaseste condilul temporal si patrunde in cavitatea glenoida, se aude un mic cracment caracteristic. De obicei in acest moment se produce inchiderea brusca a gurii si degetele operatorului pot fi prinse intre dinti daca nu sunt scoase la timp.

In luxatiile articulatia temporo mandibulara anatomie, nereduse timp indelungat se produc modificari cicatriceale ale tesuturilor periarticulare si mai ales meniscului plicaturi, ingrosari, sclerozarIarticulatia temporo mandibulara anatomie impiedica reducerea ortopedica, necesitand interventia chirurgicala, care consta in deschiderea articulatiei si bascularea condilului cu un decolator puternic sau o razuse pana ce revine in cavitatea glenoida.

Uneori condilul nu reintra in cavitatea glenoida care este umpluta cu tesut conjunctiv: in aceste cazuri este necesara excizia tesuturilor 2. Luxatiile posterioare Se intalnesc foarte rar si sunt insotite de obicei de fractura cu infundarea peretelui anterior al conductului auditiv extern.

Cu totul exceptional se poate produce luxatia posterioara fara fractura si anume in anomaliile de forma ale elementelor anatomice locale cavitatea glenoida alungita inapoi, condili mici si turtiti. Luxatia posterioara se produce prin lovituri puternice sau caderi pe barbie, gura fiind inchisa.

Este favorizata de existenta unor tulburari in articularea interdentara sau absenta molarilor.